NAOMI FUKS. PORTRETUL CA PREZENȚĂ

Portretul locuia, până nu de mult, în trecut. Acolo stabilise convenția că se simte el confortabil, în relația cu o matrice de anteriorități, de ascendențe, dar mai cu seamă în relație cu promptitudinea clipei. Portretul nu există în prezent, așa cum nici înfățișarea omenească nu e o libelulă într-un insectar. Ochiul care privește deschide coaja esenței și, odată cu ea, un portal către toate posibilitățile subiectului privit. Indiferent de ce alege să vadă, tot ce nu a văzut continuă să pulseze. Din ce în ce mai departe, din ce în ce mai încet, până când prezentul-trecut cade din timpul liniar, așteptând alegerea următoare.

Portretul nu trăiește în prezent. Dar dacă nu trăiește nici în trecut, dacă trăiește în viitor? Este întrebarea pe care și-o pun mulți dintre artiștii contemporani, seduși pe de o parte de jocul cu alternativele de expresie, pe de  altă parte de cel de-a privitul prin fereastra digitală.

Naomi Fuks face parte din această categorie a întrebătorilor. Din anul 2010, ea realizează un mix extrem de decorativ, de artă digitală și pictură, având în prim-plan figura umană, mai exact figura feminină. Desenul este scanat, este apoi lucrat în photoshop, imprimat pe pânză și pictat cu vopsea acrilică. Trecută prin aceste filtre, lucrarea devine dinamică, dobândește profunzime, se naște în permanență dintr-o altă perspectivă. Te uiți și recunoști ce vezi, în cazul lui Naomi Fuks, accente din retorica lui Gustav Klimt. Recunoașterea se petrece, însă, și la alte niveluri, care țin de sublimare, de introspecție, de forța latentă a subconștientului, astfel încât chipul din fața ta vine mereu din viitor.

Absolventă a două facultăți de artă din Israel – Desen și Pictură, respectiv Fotografie și Ilustrație –  Naomi Fuks se apropie de imaginarul ființei portretizate, reușește să-l facă vizibil, ba chiar inteligibil și tangibil. Chipul devine astfel Prezență – este capabil, adică, să creeze o nouă realitate, conștientă de sine, de ceea ce poate pune ea în mișcare. Chipul devine Prezență, iar arta portretului se mută discret pe tărâmul Artelor Vieții.

DENISA POPESCU MARTIN