Warning: Declaration of aec_contributor_list::form() should be compatible with WP_Widget::form($instance) in /home/bjargesr/public_html/www/wp-content/plugins/ajax-event-calendar/inc/widget-contributors.php on line 61
Biblioteca Judeţeană "Dinicu Golescu" Argeş » A XXIII-a ediţie a Simpozionului “EXPERIMENTUL PITEŞTI” – Partea a II-a –
Warning: count(): Parameter must be an array or an object that implements Countable in /home/bjargesr/public_html/www/wp-content/plugins/page-and-post-lister/cg_pages_core.php on line 391

A XXIII-a ediţie a Simpozionului “EXPERIMENTUL PITEŞTI” – Partea a II-a –


În zilele de 29-30 septembrie și 1 octombrie 2023, s-au desfășurat lucrările celei de a XXIII-a ediție a Simpozionului Internațional Experimentul Pitești – Reeducarea prin tortură, organizat de Fundația Culturală MEMORIA, AFDPR, Primăria Pitești, Muzeul Județean Argeș, Institutul pentru Studiul ArhivelorChișinău, Biblioteca Română – Freiburg, Universitatea Chișinău, Centrul de Cercetări Istorice – Cernăuți. Cu o participare numeroasă, cu zeci de reprezentanți ai cercetării documentelor și faptelor de istorie (încă) recentă din mai multe țări și cu zeci de lucrări prezentate, manifestarea științifică a mai adăugat câteva elemente inedite despre fenomenul torturii pe meleagurile noastre. Despre câtă ingeniozitate perversă poate fi întrebuințată și despre câtă rezistență fizică și psihică au dovedit unii dintre cei cărora le-au fost aplicate metode rafinate de tortură. Mai grav este că omenirea nu a reușit să interzică (în fapt, nu în vorbe) folosirea torturii și că această metodă inumană este folosită în continuare, oriunde interesele majore ale umanității o cer. Și e folosită nu doar de răii planetei – ss-iști, nkvd-iști, mao-iști, jihad-iști – ci și de cei mai buni dintre noii campioni mondiali ai democrației – cia-iști, ce-i drept nu pe teritoriul SUA, ci în Cuba comunistă, la Guantanamo. Poate așa să le arate comuniștilor ălora ce să nu facă.

Așa cum arătam în precedentul articol, ultima zi a Simpozionului a fost rezervată excursiei tematice la Palatul Mogoșoaia. Nu pentru că familia Brâncoveanu ar fi suferit în experimentul piteștean, ci pentru că, în urmă cu două secole și jumătate, au preferat să-și dea viața, ca să nu renunțe la credința creștin-ortodoxă.  Participanții la Simpozion au avut prilejul să afle multe aspecte (pentru cei mai mulți) inedite. Despre palat, ctitorii și locuitorii săi în diferite epoci, au avut prilejul să asculte și o odă dedicată lui Vodă Brîncoveanu, scrisă și declamată de profesorul Constantin Vărășcanu. Participanții au ascultat cu interes explicațiile ghidului amfitrion și s-au impregnat de atmosfera în care au trăit brâncovenii, de atmosfera prin care au trecut figuri importante ale istorie și culturii și mai ales poveștile romantice despre Martha Bibescu. Dar mai cu seamă, informații focusate despre palatul brâncovenilor primite de la un cunoscător într-ale istoriei, muzeograful Antonio Luca de la Muzeul Județean Argeș.

Palatul Mogoșoaia. Perlă a ,,Stilului Brâncovenesc

*Antonio Luca

Constantin Brâncoveanu (1688-1714) a avut un rol determinant în istoria Țării Românești, în perioada de tranziție de la epoca medievală la cea modernă, prin contribuția sa semnificativă în dezvoltarea artei, arhitecturii, literaturii ecleziastice, dezvoltarea economică, stabilitatea internă și atitudinea diplomatică purtată de acesta, cu scopul menținerii integrității teritoriale a Țării Românești în contextul ,,Crizei Orientale”, proces istoric care a reprezentat ascensiunea fulminantă a Imperiului Habsburgic și a Rusiei țariste în dauna Imperiului Otoman și, implicit, amenințarea  Principatelor Române: Transilvania, Țara Românească și Moldova.

Domnia lui Brâncoveanu coincide cu răspândirea și implementarea în Europa Occidentală a Barocului, curent literar-artistic al secolelor XVII-XVIII, care s-a manifestat și în spațiul carpato-danubiano-pontic, pe filieră italiană, mai ales prin prezența italienilor la curtea lui Constantin Brâncoveanu, precum secretarul de limbă latină, Anton Maria del Chiaro, și medicul Bartolomeo Ferrati, care au contribuit la asimilarea conceptelor și preceptelor artistice ale stilului Baroc de către Curtea Domnească a Țării Românești, ducând la apariția în arhitectură a ,,Stilului Brâncovenesc”.  În categoria monumentelor de patrimoniu, care se încadrează  acestui stil artistic românesc, de origine italiană, regăsim lăcașuri de cult precum: mănăstirea Hurezi, Sf. Gheorghe cel Nou și Sâmbăta de Sus și reședințe domnești precum Potlogi, Mogoșoaia, Doicești și Ștefănești, primele două fiind singurele reședințe domnești ridicate de Brâncoveanu, ce s-au păstrat în cea mai mare parte intacte și vizitabile.

Constantin Brâncoveanu, încă de când era dregător în Divanul Domnesc al lui Șerban Cantacuzino (1678-1688), Șerban Cantacuzino fiind unchiul lui Constantin Brâncoveanu, a început să achiziționeze sate și părți  de sate pentru a-și ridica o reședință demnă de statutul familiei Brâncoveanu, iar odată cu preluarea domniei, în octombrie 1688, și confirmarea domniei pe viață, în 1699, de către sultanul Ahmed al III-lea, Constantin Brâncoveanu finalizează, în 1703, Palatul Mogoșoaia cu toate anexele sale, pentru cel de-al doilea fiu al său, Ștefan, acest palat fiind una dintre reședințele de vară ale familiei domnești. Palatul Mogoșoaia, din punct de vedere arhitectonic, se încadrează stilului baroc prin prezența foișorului și a loggiei de proveniență italiană, iar atmosfera de la Curtea Domnească denotă un început de modernizare a spațiului românesc, prin adoptarea de moravuri și deprinderi occidentale, prin vesela, eticheta, vestimentația, răspândirea literaturii laice și ecleziastice și grija domnului pentru buna educație a boierilor și a fiilor acestora, dovadă fiind înființarea Academiei Domnești de la Sf. Sava, peste care se suprapune actualul Colegiu Național Sf. Sava.

Odată cu mazilirea lui Constantin Brâncoveanu, în aprilie 1714, și executarea atât a lui, a fiilor săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și a sfetnicului său, Ianache Văcărescu, pe 15 August, Palatul Mogoșoaia a fost vandalizat, urmând ca pe parcursul ,,Epocii Fanariote” să fie supus distrugerii și neglijenței, mai ales în urma războiului ruso-turc din 1768-1774, fiind distrus de Înalta Poartă pentru atitudinea filo-rusă a lui Nicolae Brâncoveanu, nepot al domnului martirizat, cât și din cauza împrejurărilor tulburi din 1821, în care arnăuții căminarului Bumbașa Sava și a oștilor turcești ale lui Kehaia Bey, aga ienicerilor, distrug palatul și biblioteca vel-banului Grigore Brâncoveanu.

Odată cu instaurarea domniilor regulamentare și  intrarea propriu-zisă a Principatelor Române în epoca modernă, restaurarea și conservarea Palatului Mogoșoaia a intrat în grija familiei Bibescu, în urma căsătoriei dintre Zoe Brâncoveanu, fiica vel-banului Grigore Brâncoveanu, și domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, urmând ca, din acel moment, întreținerea și punerea în valoare să fie asigurată de familia boierească a Bibeștilor, familie care a pus în valoare acest ansamblu arhitectural deținut de mari personalități ale României Mari, precum aviatorul George Valentin Bibescu și soția sa, celebra scriitoare și memorialistă, Martha Bibescu.

Palatul Mogoșoaia a fost și centru de manifestare al curentului literar post-modernist, unde autori precum A. E. Baconsky, Nichita Stănescu, Gheorghe Tomozei și Adrian Păunescu și-au putut prezenta creațiile lor literare, în limitele cenzurii regimului comunist, totodată Mogoșoaia a reprezentat și ultima apariție a  celebrului romancier Marin Preda, pe 16 mai 1980, unde,- aparent – a decedat în urma unei come alcoolice, dar nu este exclusă posibilitatea ca Securitatea să-l fi asasinat pentru publicarea romanului Cel mai iubit dintre pământeni, creație literară care critica represiunea regimului comunist a dictatorului Nicolae Ceaușescu.

În concluzie, Palatul Mogoșoaia, ridicat de Constantin Brâncoveanu, pentru a servi familiei sale drept reședință de vară, pe lângă splendoarea sa artistică și arhitectonică, a reprezentat și un centru de propagare a modernității occidentale la nivelul vieții de curte, modernitate implementată  deplin de familia Bibescu, familie ce a preluat Palatul Mogoșoaia, aducându-l în forma sa actuală. Totodată, Casa Mogoșoaia a reprezentat și un centru de creație și manifestare  literară între anii ,,60” și ,,80”, în limitele cenzurii regimului Ceaușescu, criticat de Marin Preda care, posibil să-i fi adus sfârșitul în plin avânt literar. Palatul Mogoșoaia reprezintă o capodoperă a ,,Stilului Brâncovenesc” și un monument de patrimoniu care oferă publicului o captivantă experiență de studiu al istoriei naționale vii, grație zidurilor palatului domnesc.  

CRISTIAN SABĂU

Articol adăugat în 20 noiembrie 2023

Mai poţi citi şi…