ISTORIA DOMNEASCĂ A BISERICII SFÂNTUL GHEORGHE


Legenda spune că, înaintând călare prin mlaștinile adunate din apele grele, împreunate, scurse de pe dealurile Piteștilor, voievodul Constantin Șerban era cât pe ce să-și piardă viața, tras la fund de mâl. Atât s-a bucurat că Dumnezeu i-a mai lăsat zile, că a ridicat, în semn de recunoștință, lăcaș sfânt, pe pământ întărit bine, de jur-împrejur, cu piatră, var și nisip.

Putem vedea ce spune legenda cu ochii minții. Din urmă, vin, însă, datele și sursele istorice, care susțin că, pe locul acela, este posibil să fi existat, anterior acestei zidiri, un alt lăcaș de cult. Ce e bine să știe, astăzi, prea grăbitul trăitor și pe lângă biserica noastră trecător este faptul că acest monument istoric își exercită, în mod real, puterea și autoritatea. Piteștenii se raportează geografic și duhovnicește la el, turiștii îl descoperă imediat pe hartă. Orice facere și prefacere se întâmplă în urbe, Biserica Domnească rămâne pe loc, neschimbată, aceeași, egală mereu cu timpul sacru căruia îi aparține.

Superb monument de artă religioasă medievală, Biserica Sf. Gheorghe este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice 2015, județul Argeș, la nr. crt. 81, cod LMI AG–II–m–1390, sub denumirea de Biserica Domnească Sf. Gheorghe, datată 1656. În 364 de ani de istorie vie, biserica a suferit importante prefaceri, cauzate de cutremure și incendii. A fost reparată în 1844, în 1869 și în 1872. După ultima reparație, și-a pierdut înfățișarea inițială. În perioada 1964 – 1969, a fost restaurată, cu sprijinul Direcției Monumentelor Istorice, de un colectiv condus de arh. Ștefan Balș, care i-a dat monumentului înfățișarea de azi, căutând să respecte profilul original.

Arhitectura este de plan trilobat, cu abside poligonale în exterior și semicirculare în interior. Specificitatea ei constă în pridvorul adăugat pronaosului, supraetajat cu un foișor pe coloane, care înlocuiește clopotnița. Deasupra pronaosului, are două turle mici, armonizate cu turla mare, amplasată peste naos. Catapeteasma hemicirculară din lemn de tei, sculptată într-un filigran unic, cu un baldachin enorm deasupra ușilor împărătești, este realizată de profesorul Școlii de Belle-Arte din București, Petre Babic, în 1875.

Pictura interioară a naosului și altarului a fost realizată între anii 1875-1876, de pictorul Gheorghe Stoenescu, elev al maestrului Gheorghe Tattarescu. În perioada 1971-1974, au fost executate lucrările de pictură a pronaosului și tindei de pictorii Niculina Dona și Gheorghe Popescu. Pictura monumentală, de tip frescă, reușește să  fie puntea ideală pentru comuniunea credinciosului cu Dumnezeirea.

Paramentul este realizat din cărămidă aparentă. Decorația exterioară este accentuată și specifică, grație planurilor poligonale ale absidelor, prin jocul echilibrat al firidelor și profilaturii. În anul 2003, în firida aflată deasupra ancadramentului ușii de la intrare, a fost amplasat un sugestiv mozaic, de hram, reprezentându-l pe Sf. Mucenic Gheorghe.

În prezent, în Biserica Domnească Sfântul Gheorghe, slujesc patru preoți hăruiți și dedicați – Lucian Grigore, Florian Tudor, Cătălin Olteanu, în frunte cu parohul Gheorghe Neacșu. Protodiaconul Robert Sorescu și psaltul și muzeograful Octavian Dărmănescu întregesc suita luminaților cărturari și purtători de credință. De menționat faptul că, în anul 2017, ca urmare a unui efort susținut, la sugestia preotului Lucian Grigore, a fost realizată, în format electronic, lucrarea monografică Biserica Domnească ”Sf. Gheorghe” din Pitești, al cărei autor este Octavian Dărmănescu. Provocarea cea mare, acum, este de a o vedea tipărită și, mai apoi, în rafturile librăriilor și ale bibliotecilor. Evident, credincioșii vor avea aici un aport substanțial.

prof. LIVIU MARTIN

Articol adăugat în 6 iulie 2020

Mai poţi citi şi…