DIN TAINELE SUFLETULUI DE POET

La vreme de criză și de războaie neconvenționale, într-o țară otrăvită de ideologii fulminante, poezie patriotică se mai scrie doar prin unghere. De recitat, nici vorbă, nu mai e la modă. Acum, suntem globaliști, progresiști, ne pulsează în tâmple tehnologia și un viitor artificial, care seamănă, dacă îl analizăm cu atenție, mai degrabă cu moartea decât cu viața.

Ei bine, într-o asemenea lume și în această tristă țară, poetul IUSTIN OPREA scrie cu înverșunare versuri despre pământul strămoșesc, despre țăranul român drept-credincios de altădată, despre faptele eroice care au creat România Mare, despre tradițiile cu miez, despre Dumnezeu, Iisus Hristos, Maica Domnului, sfinți și cetele îngerești. Scrie cu talent și cu smerenie.

Iustin Oprea este inginer, s-a născut la Pitești, dar trăiește în București. Volumul publicat în urmă cu trei săptămâni – ”DIN TAINELE SUFLETLUI” – este cel de-al treilea din suita pe care și-a propus s-o dedice recuperării identității naționale.

Primele două volume – ”DIN TAINELE FRUMOSULUI” și ”DIN TAINELE VOIEVOZILOR” – au fost lansate la Pitești, la Biblioteca Județeană Argeș, înainte ca pandemia să ne vină de hac. Și au fost foarte bine primite de toate categoriile de cititori. Iustin Oprea scrie vers clasic și, o surpriză extrem de plăcută, apelează la cuvinte și la expresii arhaice, ”traduse” în subsolul  paginii, pentru poporul de astăzi. Mai mult, coperta și grafica din interior îi aparțin și trimit, cum este și firesc, spre același buchet românesc de valori și idealuri.

Iustin Oprea este o pasăre rară. Conștient de toate consecințele faptului că ne prăbușim, consecințe care nu se rezumă la ceea ce trăim în prezent și la ce intuim că se va petrece în anii următori, a înființat o asociație, pe care vrea s-o extindă la nivelul întregii țări – orașe, comune, chiar sate – prin intermediul căreia să ne reamintească și cine am fost și ce putem face pentru a ne regăsi. Veți gândi că sunt destule organizațiile de acest fel și că nu se întâmplă aproape nimic. Strategia lui Iustin Oprea este, însă, diferită de ce știm noi. Așa că vom trăi, vom afla, vom vedea. Bineînțeles, dacă vom avea zile de Sus.

Până atunci, vă recomand să-i citiți cărțile. Și, ca să vă stârnesc apetitul pentru lectură, iată câteva versuri delicate și înțelepte: ”De n-am recunoscut pe cei ce ne-nfierează,/ Căci tot ce-am greșit ieri azi înghițim cu sila,/ Cum oare-om recunoaște pe Cel ce Înviază,/ Pe Cel ce ne-a bătut la ușă doar cu Mila?/ De n-am recunoscut, când liniștea ne-au dus,/ Pe cei ce-n ritm de surle ne strecurau ispite,/ Cum oare-om recunoaște pe tainicul Iisus,/ Ce-n inimă sădește trăiri neprețuite?/ Ș-or trece zile astfel și nopți la fel or trece/ Ș-om cugeta la clipa în care ne-am născut,/ Că-n rânjetul de fiară doar frica ne petrece,/ Iubirea, bunăoară, de n-am recunoscut”.

Prof. LIVIU MARTIN