Biserica Domnească

Hramul: Sfinţii Mihail şi Gavril

Adresa: Str. Republicii, Nr. 12, Câmpulung

Este situată în centrul oraşului, pe o terasă inferioară din dreapta Râului Târgului şi este ctitorie domnească, de unde îi vine şi numele. A dost zidită în 1567 de Doamna Chiajna, văduva lui Mircea Ciobanul şi de fiul său Petru cel Tânăr. Pisania veche nu se mai păstrează. În forma ei iniţială, a durat până în primii ani de domnie a lui  Nicolae Mavrocordat.

Pe zidul din faţă al bisericii se află două pisanii: cea din stânga datează din 1721, când s-a construit a doua biserică (cu litere chilirice), iar cea din dreapta, având literele săpate în piatră, datează de la 1889, anul zidirii actualei biserici.

În formă de cruce, cu colţuri şi piedestal, biserica are temelie din piatră de Albeşti şi măsoară 33 m lungime, 14 m lăţime la naos şi 8 m la pronaos, fiind astfel cea mai mare biserică din municipiu. Remarcabilă este tâmpla de lemn, frumos sculptată, dovedind un rafinament artistic deosebit (este toată acoperită cu foiţă de aur); are trei registre cu icoane.

Pe peretele vestic, tabloul votiv ne-o înfăţişează pe Doamna Chiajna, prima fondatoare a locaşului şi Petru al II-lea Voievod, al doilea fondator.

Pictura datează de la 1889 şi a fost realizată de Gheorghe Stoenescu şi fiii săi. Aici se păstrează câteva icoane vechi: icoana ”Adormirii” (argintată), alta făcută pe cheltuiala lui jupan Dumitrache Neguleaci. Stilul picturii este modern, cu chipurile de sfinţi rare, aproape jumătate din spaţiu fiind ocupat de decoraţiuni. În exterior, zidul este alb-crem, iar în faţă se află trei medalioane reprezentând cele trei hramuri, iar spre răsărit, deasupra ferestrei altarului, este pictată icoana Sfântului Nicolae.

Uneori, acest locaş a fost numit şi Biserica Grecilor, denumire care provine de la faptul că Voievodul Nicolae Mavrocordat a restaurat-o în 1721, el fiind de neam grec, iar biserica era vizitată de o serie de negustori greci.

Galerie de imagini: