Casa memorială Liviu Rebreanu
Situată în comuna Ştefăneşti, judeţul Argeş, casa memorială Liviu Rebreanu a fost inaugurată în mai 1969 şi cuprinde obiecte şi piese de mobilier care au aparţinut marelui romancier.
Construită la începutul secolului al XX-lea, casa a fost cumparată în 1930 de către Liviu Rebreanu. Scriitorul a scris aici romanul „Răscoala”, precum şi unele din operele sale apărute în ultima parte a vieţii. În această casă (unde a decedat la 1 septembrie 1944) Liviu Rebreanu a fost vizitat de-a lungul timpului de numeroase personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti.
Casa evocă personalitatea scriitorului, exponatele prezentând obiectele personale, manuscrise, ediţii ale operei sale apărute în ţără sau peste hotare, o parte din corespondenţa purtată cu oameni de cultură români sau străini. O contribuţie deosebită la amenajarea casei memoriale au avut-o Fany Rebreanu şi Puia Florica Rebreanu, soţia şi respectiv fiica scriitorului.
Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlişiua, judeţul Bistriţa -Năsăud. Este primul născut din cei 13 copii ai învăţătorului Vasile Rebreanu.
Între 1908 şi 1909, este ajutor de notar în comuna Măgura Ilvei şi Nimigea, funcţionar la primăria din Vararea. Debutează în revista ”Luceafarul” (1908). Arestat la cererea guvernului ungur (1910), este întemniţat la Gyula pentru delicte săvârşite în timpul carierei militare. Eliberat în 1910, revine la Bucureşti. Este numit secretar literar al Teatrului Naţional din Craiova ( 1911-1912). Aici o cunoaşte pe actriţa Fanny Rădulescu cu care se căsătoreşte.
În anii primei conflagraţii mondiale, rămânând în capitala ocupată de nemţi, este arestat ca „nesupus la mobilizare”. Evadează şi fuge la Iaşi unde este privit cu suspiciune. După război este colaborator al revistei”Sburătorul”, iar apariţia romanului „Ion” în 1920 îi aduce consacrarea (inclusiv premiul Academiei Romane” Năsturel-Herescu”).
În anii ultimului război mondial, a fost directorul cotidianului „Viaţa”, fără să se angajeze personal din cauze de natură politică. În 1929 primeşte premiul Naţional pentru proză, iar din 1939 este membru al Academiei Romane. Moare la 1 septembrie 1944 în Comuna Valea -Mare din Judeţul Argeş.