VARUJAN VOSGANIAN – ELOGIUL UMBREI –
****
umbra mea, nicio lespede n-o poate strivi
niciun val n-o acoperă
****
umbra are formă, dar n-are conținut
****
greutatea umbrei e egală cu cea a sufletului,
când mă părăsește
****
umbra mea s-a născut odată cu mine
dar va muri, după rânduială,
mai târziu cu trei zile
****
oricât de dor mi-ar fi, nu pot
să-mi strâng umbra în brațe
****
chiar și atunci când, în armată,
eram încălțat cu bocanci soldățești
umbra pășea lângă mine
tot desculță
****
oricât de frig mi-ar fi nu mă pot înveli cu ea
umbra nu-mi poate fi nici plapumă
nici lințoliu
****
ca și morții, umbra e lipsită de vârstă
nu există umbre-copil sau bătrânețe a umbrei
oricând s-ar petrece, moartea umbrei e prematură
****
oricât de repede aș trage ușa
umbra nu se prinde în închizătura ei
****
îi mângâi trupul
cu ochii închiși
pentru ca apoi, în lumină,
s-o pot recunoaște
după umbra ei
****
umbra n-o poți ucide nici dacă înfigi
până în prăsele cuțitul
în dreptul inimii ei
****
cel mai potrivit loc să-ți fotografiezi umbra
e deșertul
****
în nopțile fără lună
umbra mea e pământul întreg
****
se poate ca și gândurile să lase umbre
dar pe acestea noi nu le vedem
și nu le gândim
****
trecând, umbra nu clatină nicio frunză
nu lasă urme în lutul cel moale
Bodhisattva a stat atât timp nemișcat
încât umbra i-a rămas întipărită pe stâncă
dar se poate ca asta să fie doar o legendă
****
umbra e lipsită de păcat
la Judecata de-apoi ne înfățișăm
fără umbrele noastre
****
în vis trupurile nu lasă umbră
e drept că și acolo există lumină
dar nu vine dinafara mea
e doar lumina din vis
****
umbrele se deosebesc doar prin contur
nu și prin trăsături
contururi asemănătoare dau
umbre asemănătoare
dacă axa Universului s-ar roti
și umbrele ne-ar lua locul
în lumea umbrelor eu aș putea fi un copac
un chiparos, de pildă
****
precum cinematograful sau fotografiile
alb-negru
umbrele au mai puține culori
decât lumea din jur
dar mai multe nuanțe
****
umbrele scriu pe pământ sau pe zid
poveștile trupului
ele sunt tăcute așa cum și scrisul meu
e tăcut
****
umbra nu e totuna cu întunericul
întunericul înseamnă absența luminii
umbra e dovada de netăgăduit
că lumina există
****
umbra nu ia asupra ei bolile firii
ori ale simțirii
ci numai pe cele ale mișcării
dacă mințile-ți rătăcesc, umbra rămâne trează
dacă ai orbit, ea continuă să vadă
dacă șchiopătezi, umbra va șchiopăta și ea
****
când facem dragoste, umbrele noastre
se-amestecă
nu există umbră-femeie și umbră-bărbat
acolo, în miezul umbrelor noastre
stă nemișcat și perfect
androginul
ca și lacrima sau zâmbetul, umbra a fost dată
doar celor ce sunt muritori
în Evanghelii nu se pomenește nimic
despre umbra lui Iisus
****
privesc, din lumea celor trei dimensiuni,
umbra mea proiectată pe zid
în spațiul cu două dimensiuni
poate și ea privește spre umbra ei
proiectată pe-o muchie
oare din lumea celor patru dimensiuni
eu a cui umbră sunt?
