SCULPTORUL NICOLAE GEORGESCU. MICA ISTORIE A UNUI MARE IDEAL


Greu, foarte greu de prins într-o tipologie este sculptorul argeșean, membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Nicolae Georgescu. Discreția sa, dusă la extrem, este unul dintre motive. Discreția unui hipersensibil care, pentru că nu știe cum să trăiască și cum să se apere de viață, s-a adăpostit în atelier ca într-o cetate, printre lucrările devenite, în timp, scut, dar și metaforă a unei existențe mai mult eterice decât omenești.

Nicolae Georgescu s-a născut la Curtea de Argeș, în ziua de 9 decembrie a anului 1933. Este al patrulea copil al unei familii de învățători. După absolvirea Școlii Medii de Arte Plastice din București, este admis la Institutul de Arte Plastice ”Ion Andreescu” din Cluj. Conștiința sa de om liber, de visător liber l-a determinat să adere, în 1956, la mișcarea studențească, a cărei simpatie față de Contrarevoluția din Ungaria s-a exprimat fățiș. Nicolae Georgescu a fost nevoit să suporte represiunea Securității comuniste – nu a fost arestat, dar a fost exmatriculat. A rămas pe drumuri, fără serviciu, fără posibilitatea de a se întreține. Pronia l-a ajutat. A primit un post de profesor de desen, la Școala de Muzică și Arte Plastice din Deva. Pentru că talentul nu-l putea ascunde, ochi atenți și binevoitori l-au remarcat în așa fel încât a ajuns scenograf la Teatrul de Estradă din Deva. Până în 1964, când a putut să se reînscrie, grație scurtului interval de relaxare ideologică, pe traiectoria care îi fusese sortită. A dat examen de admitere la Institutul de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București. Aici, s-a bucurat de îndrumarea caldă a lui Boris Caragea și a lui Constantin Baraschi (sculptură și compoziție), a lui Eugen Schileru și Raul Șorban (istoria artelor), a lui Gheorghe Ghițescu (anatomie și anatomie comparată), a lui Horia Teodoru (arhitectură și desen tehnic), a lui Alexandru Tohăneanu (pedagogie și metodica predării).

Marea inițiere a venit prin Ion Irimescu, socotit cel mai mare sculptor român, după Constantin Brâncuși. Nicolae Georgescu începe să urce imediat treptele propriei deveniri. Urmează stagii de specializare în Ungaria, Cehoslovacia și Germania de Est. Participă la tabere de creație și la concursuri naționale de artă monumentală, organizează expoziții personale și este invitat la expoziții de grup. După 1990, lucrările sale iau drumul colecțiilor de stat și particulare din țară și de peste hotare – Polonia, Italia, Macedonia, Marea Britanie, Germania, Argentina, Austria, Canada, Elveția, Grecia, Mexic, Franța, Olanda, Spania, Suedia. Nicolae Georgescu se numără, de asemenea, printre artiștii care au contribuit la înființarea, în 1975, a Filialei Pitești a Uniunii Artiștilor Plastici din România. În paralel, este un bun, apreciat profesor de desen tehnic și de istoria artei, la Liceele ”Dinicu Golescu”, Dinu Lipatti”, ”Zinca Golescu” și la Colegiul Național ”I.C.Brătianu”, de unde se pensionează, în 2005.

Se vorbește despre el ca despre un monumentalist de excepție. Stăpânește nu doar alfabetul complicat al artei în care s-a specializat, ci și poezia acesteia, ermetismul, subtilitatea ei. Este recunoscut și ca pictor remarcabil, cu un simț cromatic admirabil. De asemenea, ca restaurator de monumente istorice și grafician. Ideea este că tot ce atinge Nicolae Georgescu – piatră, marmură, bronz, lemn – iese din anonimat, ca să intre în istorie. Nicolae Georgescu mută istoria din fapt în concept și din concept în ideal. Recreează, cu alte cuvinte, trecutul, în liniile lui de forță, pentru un viitor mai aproape de viziunea lui despre om, demnitate, morală, eleganță.

Inserez aici doar câteva dintre lucrările și proiectele monumentale, care l-au impus în atenția opiniei publice: I.C.Brătianu, Nicolae Bălcescu, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Iulia Zamfirescu, Dinicu Golescu, Dinu Lipatti, Porțile de intrare în Pitești. Eroul de la Plevna – Sergentul Gheorghe Stan, Alexandru Odobescu, Ion Pillat, Tudor Vladimirescu, Justiția Română, Altorelief cu stemă și personaje – Fațada exterioară a Palatului politico-administrativ Argeș, prof. univ. dr. Valeriu Dobrinescu, artistul popular din Chilia Făgețelului – Nicolae M. Nica (în curs de finalizare). Din păcate, nu toate împodobesc fruntea județului nostru. De reținut și faptul că Nicolae Georgescu a propus, în urmă cu doi ani, autorităților locale, proiectul unui monument închinat eroilor români, căzuți în cele două războaie mondiale. Sperăm din toată inima că proiectul, care are două variante, va deveni, la rândul lui, amprentă, blazon, istorie.

 

Prof. LIVIU MARTIN

Articol adăugat în 30 noiembrie 2020

Mai poţi citi şi…