SCRIITORUL. DESTIN ȘI OPȚIUNE
Sub acest generic, poetul piteștean prin naștere, Petruț Pârvescu, acum locuitor respectat al municipiului Botoșani, a realizat o amplă anchetă literară, în trei volume. Primul volum a văzut lumina tiparului în anul 2015, cel de-al treilea – în anul 2020. Anchetele literare au căutare, sunt bine văzute, bine primite în mediile culturale, în această perioadă, poate și pentru că nevoia de bilanț s-a acutizat. Ritmul fulgerător al schimbărilor impune decizii rapide și corecte. Pe de o parte. Pe de altă parte, graba n-a fost niciodată un sfetnic de încredere. Într-o asemenea situație, când e vital să fii convins că iei cu tine, la drum, ce este cu adevărat valoros și cu potențial, mintea de pe urmă te trimite către ”judecata înțelepților”. În cazul de față, a literaților prețuiți de Petruț Pârvescu, fiindcă sunt validați de breaslă, de timp și de cititori.
Principiul călăuzitor în realizarea anchetei a fost afilierea la Uniunea Scriitorilor din România. Totuși porțile s-au deschis larg și pentru cei care nu fac parte din această asociație de creație, dar care au confirmat prin valoarea produsului literar, majoritatea lor fiind tineri. De precizat că o parte din aceste anchete au fost inițial publicate în reviste de specialitate din țară și din străinătate și că intervievații – poeți, prozatori, dramaturgi, eseiști, critici – români care trăiesc aici sau care au emigrat, aparținând unor generații diferite, sunt unici și frumoși prin unicitatea lor, tocmai pentru că acoperă o diversitate de stiluri, de nuanțe de gândire și de simțire, de atitudine și de reflexe culturale și sufletești.
Ancheta lui Petruț Pârvescu este susținută de șapte piloni, adică de șapte întrebări: 1. ce rol au jucat și continuă să joace destinul, respectiv opțiunea, ca dimensiuni existențiale fundamentale, în viața confraților săi; 2. când, în ce context, sub ce auspicii au debutat; 3. ce fel de cărare au bătut până la apariția primei cărți; 4. care sunt personalitățile, grupările literare, prietenii, evenimentele biografice care i-au influențat ca scriitori, dar și ca oameni supuși prefacerilor de tot felul; 5. cum înțeleg raportul cetățean – scriitor, raportul scriitor – putere, raportul conștiință – gândire liberă – politică; 6. în ce constă adevărul lor despre literatura română contemporană; 7. caracterul programatic sau inspirațional al scrierilor fiecăruia și proiectele editoriale. Există și un bonus, la final, reprezentat de o selecție de texte din creația autorilor incluși în cele trei volume, astfel încât cititorii să poată asimila mai ușor și în deplină cunoștință de cauză profilul respondenților.
Salutară este prezența, în paginile acestei lucrări, a argeșenilor Cristian Bădiliță, Virgil Diaconu, Dumitru Augustin Doman, Denisa Popescu, Aurel Sibiceanu, Călin Vlasie.
Scriam mai sus că anchetele literare sunt sau pot fi un indicator al gradului de coeziune și al celui de implicare a scriitorilor în procesul de creștere, de înflorire, întocmai ca în natură, al poporului-arbore, al neamului-matrice. Pentru că o anchetă literară nu e numai o anchetă literară, ea e deopotrivă o țesătură moale, prin care poți privi, dacă știi cum s-o faci, mersul sângelui și al gândurilor, ca și bătaia de inimă ale corpului social și cultural al unei nații. Repet, totul e să înveți să privești, să înveți să citești semnele. Iar lucrarea autorului nostru adună multe astfel de semne, probe, particularități.
Prof. LIVIU MARTIN
