PATURI OCULTE. DOINA RUȘTI NE BÂNTUIE DIN NOU
Cineva a aruncat, demult, peste lume o vrajă. A aruncat-o știind că lumea are nevoie să fie vrăjită. Vrăjile sunt, de multe ori, ca aerul pe care-l respirăm. Sunt, adică, particule de ființe eterice, de întrebări la care este greu – dar nu imposibil – să răspunzi, sunt particule de grație și dizgrație, de resemnare în toiul celei mai mari disperări. Vraja DOINA RUȘTI este, ca orice vrajă, unică. Cei care-au trăit-o pe pielea lor se dezmeticesc greu. De fapt, nici nu cred că vor să se dezmeticească. De ce-ai alege o lume stridentă, vulgară, în care țopăie covizi absurzi și flămânzi, când te poți lăfăi în lumea Doinei Ruști? O lume în care ți se poate întâmpla orice, numai răul absolut nu! Pentru că prietena și stăpâna noastră este aici, aproape și veghează. Pentru că ochii ei mici și lungi ca niște degete luminează, nu ard. Pentru că vocea ei toarce, vocea ei e o pisică dintr-un univers paralel, care ajunge la noi cum ajung toate pisicile, lipindu-se de umbre, de pereți și de cuvinte. O pisică suavă, languroasă, o pisică liberă să viseze orice.
Doina Ruști este autoarea Trilogiei Fanariote – este vorba despre romanele MANUSCRISUL FANARIOT (2015), MÂȚA VINERII (2017) și HOMERIC (2019). Consacrarea și-o datorează, însă, celor două romane cu miză socială – FANTOMA DIN MOARĂ (2008) și LIZOANCA LA 11 ANI (2009). Li se alătură ZOGRU (2006), CĂMAȘA ÎN CAROURI și OMULEȚUL ROȘU (2010), LOGODNICA (2017).
Traduse în numeroase limbi de circulație, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative în multe publicații internaționale, între care El Mercurio (Santiago de Chille), Neue Zürcher Zeitung, Il Manifesto, Las Últimas Noticias, La Jornada (Mexico City), Stato Quotidiano, Turia, La Stampa, La Opinión, Beijing Daily, Il Libero, Magyar Nemzet, La Repubblica, Encyclopedia of Literary Cinematic Monsters (Routledge, New York) ș.a.m.d.
Printre distincțiile importante obținute, amintim Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (pentru ”Fantoma din moară”) și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române (pentru ”Lizoanca”).
Doina Ruști este specialistă în simbologie, profesoară la Universitatea din București, scenaristă, implicată, de asemenea, în diverse proiecte cinematografice. A scris dialogurile pentru ”Miracolul din Tekir” (Premiul pentru cel mai bun film elvețian, Zürich, 2015) și a regizat ”Cristian” (Short Film Corner, Cannes, 2015).
DENISA POPESCU
Există paturi bântuite, paturi care povestesc ori care cântă, paturi care-ți dau vise oraculare. Și câte alte paturi! Ale Doinei Ruști ascund niște întâmplări vechi, parfumate și mistice. Sunt Paturi oculte. Despre ce este vorba, dragă Doina Ruști? Un pat care cântă, altul care povestește, așa cum te cunosc sau cum te intuiesc, poate fi vorba, la un moment dat, de mult mai mult decât atât.
Romanul Paturi oculte este scris în registru fantastic. Acțiunea se petrece în Bucureștiul de azi, iar protagoniștii sunt studenți la Litere. Treptat, povestea alunecă spre zonele crepusculare ale lumii, de unde vin întâmplările de excepție, dar și molimele sau moartea.
Și titlul? E metaforic sau narativ?
Iubesc titlurile cinstite – prin urmare titlul vine direct din acțiune, care urmărește istoria unor paturi mistice.
Să înțeleg, așadar, că nu mai povestești despre Epoca Fanariotă?
Cum să nu! Toate vin de-acolo! Lumea prezentă, obiectele și spațiile consacrate pentru diferite activități la care ia parte întreaga colectivitate – totul este legat de trecut. Iar în cazul acestui roman, desigur paturile au legătură cu acel fabulos final de secol al 18-lea.
Când ne vom putea bucura de carte?
Din noiembrie va fi în librării, iar pentru exemplarele cu autograf există un sistem de comenzi, pe site-ul Editurii Litera: https://www.litera.ro/paturi-oculte-cu-autograf-afcc73
Cartea este prima dintre cele cinci, cu care debutează Biblioteca de Proză Contemporană a Editurii Litera, colecție nouă, pe care o coordonezi. Care sunt celelalte cinci cărți?
Este vorba despre scriitori aflați la debut, cu stil proaspăt și noutăți tematice. I put a spell on you… de Allex Trușcă este un roman fantastic, în tradiția prozei lui Voiculescu, dar acțiunea este plasată în contextul lumii contemporane. Urmează un volum de proză scurtă, Kyparissia, de Alexandra Niculescu, în maniera epicului urban, dar cu un personaj care leagă toate textele. Avem și un roman realist, scris în formula prozei de acțiune – Cimitirul trandafirilor de Cristi Nedelcu, dar și un roman neokafkian, cu atmosferă stranie – Cuibul bufniței de Tudor Runcanu.
De ce este nevoie de o colecție nouă de proză contemporană?
Cred, sincer, că acum, mai mult ca oricând, este nevoie de acțiuni care să întărească zona identitară, nu neapărat în sens etnic, ci existențial, iar literatura momentului, trebuie să recunoaștem, exprimă cel mai bine, da, istoria de azi, cu toate nuanțele ei. Acesta este un motiv. Dar, desigur, editurile trăiesc din cărți, literatura autohtonă cred că are nevoie de o reprezentare mai bună în piață, de promovare aplicată, iar Litera este pregătită în acest sens. În plus de asta, în momentul de față observăm cum se conturează o nouă generație de scriitori, crescuți, formați în lumea virtuală, școliți pe net, hrăniți din plin de informația care circulă rapid.
