MIRCEA FLONTA. ȘASE CONVORBIRI CU LEONID DRAGOMIR
Apariție editorială de podium, cu siguranță una dintre cele mai valoroase ale anului, este lucrarea pe care v-o recomand în paragrafele următoare, lucrare publicată la sfârșitul lunii iulie, la Editura ”Cartex” din București.
”Mircea Flonta. Filosofia într-o lume pragmatică. Impresii, experiențe, reflecții” reunește șase dialoguri de mare interes pentru intelectualii cu viziune. Filosoful MIRCEA FLONTA răspunde provocărilor lansate de redactorul-șef al revistei ”Argeș”, LEONID DRAGOMIR. Temele asupra cărora zăbovesc cei doi prieteni – diferența de vârstă nu-i desparte, dimpotrivă, îi apropie cogitativ – sunt sintetizate pe coperta a patra: de ce nu putem răspunde într-un mod satisfăcător la întrebarea Ce este Filosofia?; ce reprezentări cu privire la filosofie au avut și au prestigiu în lumea culturală românească; care este, astăzi, mesajul Luminării; cum putem gândi relația dintre rațiune, cunoaștere științifică și credință religioasă; în ce sens este toleranța o condiție a oricărei discuții și controverse raționale; cum se înfățișează în zilele noastre relația dintre cultura științifică și cultura umanistă; care sunt foloasele și limitele unei raportări strict raționale la probleme cardinale ale vieții oamenilor; de ce este Kant un gânditor mereu actual, iar Wittgenstein un filosof foarte original; cum ne-ar putea ajuta filosofia în căutarea unui răspuns la întrebarea Ce este viața bună?
Născut în anul 1932, profesorul și academicianul Mircea Flonta a acordat întotdeauna o atenție sobră filosofiei cunoașterii, filosofiei limbajului, filosofiei generale a științei, filosofiei fizicii și biologiei, relației dintre cunoașterea științifică și credința religioasă, metafilosofiei. A tradus, de asemenea, un număr semnificativ de texte filosofice fundamentale, inclusiv lucrările de referință ale lui Immanuel Kant și Ludwig Wittgenstein, precum și volume de David Hume, Albert Einstein, Karl Popper.
Născut în anul 1967, medicul veterinar și doctorul în filosofie Leonid Dragomir este autorul unor cărți reprezentative pentru generațiile educate în regimul trecut și aruncate, după 1990, într-o lume care promitea mai mult decât putea, de fapt, să ofere. Dar nevoia de aer curat, de aer tare și de credință în nou și în bine era atât de mare, încât și de piatră să fi fost, tot deveneai până la urmă pasăre. Că aceste generații nu-și mai găsesc astăzi locul și utilitatea – mă refer la segmentele cultivate, capabile să înțeleagă schimbarea în sine și s-o direcționeze, atât cât le stă în puteri, către ținte lucide – este o altă poveste. Leonid Dragomir se străduiește să rămână întreg în cadrele realității date. Și când spun ”întreg”, am în vedere inclusiv entuziasmul, însuflețirea inițiale. Proba sunt volumele publicate – ”Fragmente de adolescent întârziat” (2001), ”Despre toate și ceva în plus. Convorbiri cu Mihai Șora” (2005), ”Mihai Șora. O filosofie a bucuriei și a speranței” (2009), ”De la filosofie la psihanaliză și retur. Dialoguri cu Vasile Dem. Zamfirescu” (2014), ”Mihai Șora. Omul dialogal” (2023) – și efortul de a-i asigura revistei ”Argeș” verticalitatea.
Cele șase convorbiri cu Mircea Flonta s-au desfășurat în perioada 3 iulie 2023 – 3 februarie 2024. Mircea Flonta i-a fost profesor lui Leonid Dragomir, la Facultatea de Filosofie din București. S-au revăzut la înmormântarea unui prieten comun și au păstrat legătura, cu atât mai mult cu cât redescoperirea maestrului din anii romantici a însemnat pentru Leonid Dragomir o scoatere dintre paranteze a propriilor îndoieli, a nesiguranței, a umbrelor lui reflexive. Și a mai însemnat bucuria surprizei de a sta față în față cu omul Mircea Flonta: ”… extrem de deschis, primitor, tolerant, cald. De altfel, acestea și altele la fel sunt chiar virtuțile pe care le propune în eseistica sa, încă o dovadă că în cazul său omul și gânditorul, viața și filosofia sunt una”.
LIVIU MARTIN
