Mănăstirea Curtea de Argeş

Hramul: „Adormirea Maicii Domnului”

Adresa: Curtea de Argeş, Judeţul Argeş

Capodoperă a arhitecturii medievale, evocată în nemuritoarea baladă a Meşterului Manole, a fost ctitorită de Neagoe Basarab şi sfinţită în 1517 la slujba din 15 august 1517 la care a participat şi patriarhul Constantinopolului. Edificiul din calcar de Albeşti, marmură şi mozaicuri a fost ridicat de meşteri vestiţi supravegheaţi personal de către domn. Mănăstirea are o linie arhitecturală armonioasă şi o ornamentaţie bogată.

Monumentul este ridicat pe un soclu înalt şi larg, după modelul construcţiilor similare armene şi georgiene, model folosit la Constantinopol în acea vreme. Intrarea se află pe peretele vestic, unde 12 trepte din calcar de Albeşti duc până la uşa masivă din bronz. În pronaos 12 coloane delimitează careul pe care se sprijină turla, iar trecerea în naos este marcată de un portal din marmură cenuşie. Interiorul mănăstirii impresionează prin monumetalitate, frumuseţea îmbinării arcadelor, înălţimea turlelor şi ornamentaţia tîmplei.

Pictura a fost executată de zugravul Dobromir, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi în anul 1526. Lăcaşul a fost reparat de Matei Basarab, care a reclădit şi turnul-clopodniţă de la intrare. Avariată de cutremure în 1802 şi 1838, apoi de incendiu în 1867, biserica a fost restaurata în 1875-1886 de arhitectul Lecomte de Nouy şi pictată de fratele acestuia.

Pe temelia acestui aşezământ a luat fiinţă prima mitropolie a Ţării Româneşti (1359) care a fost mutată în 1517 la Târgovişte şi apoi la Bucureşti în 1668.

În pronaos se află mormintele lui Neagoe Basarab, Despina Doamna, Radu de la Afumaţi, Carol I, Ferdinand, Elisabeta şi Maria.

La Curtea de Argeş, în afara moaştelor întregi ale sfintei Filofteia, mai sunt şi alte moaşte, precum: capul şi mâna dreaptă ale Sf. Nifon patriarhul Constantinopolului, capetele sfinţilor Mucenici Serfhie şi Vach.

Galerie de imagini