ÎN PAȘI DE TANGOU. CĂSĂTORIA – ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL PRIVAT ARGENTINIAN


Yo no soy de aqui/Y no soy de alla/Vengo de una tierra/En algun lugar/Se me escapa el alma/Volando esta/Mi alma anda perdida en algun lugar (Eu nu sunt de aici/Nu sunt nici de acolo/Vin dintr-un loc/Dintr-un oarecare loc/Și-mi fuge sufletul/Zboară…)

Vă amintiți de Analia Selis? Ea este autoarea cântecului cu refrenul de mai sus. S-a născut în Argentina, în orașul Tucumán. Licențiată atât a Universității de Muzică din San Miguel de Tucumán, cât și a Longy School of Music (Boston, SUA), a câștigat, în 2004, locul al treilea la Festivalul Internațional ”Cerbul de Aur”(Brașov), în calitate de reprezentant al Argentinei. Contactul cu România i-a fost benefic, devenind foarte cunoscută, între anii 2005-2009, în lumea muzicii latino-pop de la noi. A cântat de două ori în Piața Festivalului George Enescu. Între anii 2009 și 2013, dispare din lumina reflectoarelor, dar reapare în viața publică, în 2014, cu turneul național ”Vă place Tango?”. Devine principalul promotor al tangoului argentinian în România (”Tango Simfonic”-2015, ”ArgEnTango”-2016), cariera sa căpătând o dimensiune internațională din 2016.

Ah, tangoul! Cel mai senzual dans posibil, ce îmbină eleganța, precizia și atingerea  cu extazul muzicii, în timpul tandelor! Câte cupluri nu a legat acest dans… Și astăzi, la școlile de tangou, se formează multe cupluri, pecetluite prin căsătorie. Chiar Analia Selis s-a măritat cu vestitul violoncelist român, Răzvan Suma, cu care are doi copii.

Căsătoria celor doi a suscitat, prin cetățenia diferită a soților, o serie de complicații legale, o serie de incertitudini născute în mintea funcționarilor și juriștilor care au participat la oficializarea căsătoriei și care au obligația să gestioneze efectele juridice ale acesteia. Stările de incertitudine din  mintea juristului, declanșate de elementul străin (cetățenie străină, situarea unui bun pe teritoriul altui stat etc.) sunt denumite conflicte de legi (în cazul celor două personalități, au apărut conflicte între dreptul argentinian și cel românesc). Orice țară are o disciplină juridică proprie, numită Drept Internațional Privat, prin care soluționează orice conflicte de legi, de competență internațională (inclusiv în materia căsătoriei). Dacă soluționarea românească a conflictelor de legi, în materia căsătoriei dintre un cetățean argentinian și unul român, poate fi mai ușor descifrată, consultând Codul Civil Român, articolele 2585-2602, cum soluționează Argentina aceste chestiuni? Căsătoria trebuie să respecte prevederile indicate de ambele sisteme de drept internațional, pentru a nu deveni o căsătorie ”șchioapă”, adică validă în România și fără efecte în Argentina. Acestei întrebări dificile îi răspund doi cercetători de la Facultatea de Drept a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași (Anca Iacob și Cosmin Dariescu). Răspunsul este cu atât mai interesant pentru cetățenii români, cu cât autorii au avut în vedere prevederile Legii 26994, lege adoptată pe 1 octombrie 2014 (Noul Cod Civil și Comercial Argentinian).

Cei doi cercetători au demonstrat că normele conflictuale argentiniene au suferit de-a lungul timpului modificări, așa cum se întâmplă, în general, cu ordinea juridică a oricărei societăți. În 2014, Dreptul Internațional Privat a dobândit o nouă dimensiune, prin intrarea în vigoare a noului Cod Civil și Comercial. Asemeni fascinantului tangou, deschis către viitor, pornind de la pașii elementari, dezvoltați la mijlocul veacului al XIX-lea, legiuitorul argentinian a îmbogățit normele conflictuale în materia căsătoriei, inspirate din Tratatele de Drept Civil Internațional de la Montevideo (1889 și 1940), cu elemente de noutate privitoare la: căsătoria între persoane de același sex, căsătoria la distanță și impedimentul rudeniei din reproducerea umană asistată. În prezent, legea locului celebrării căsătoriei va stabili condițiile de fond și de formă necesare pentru încheierea sa valabilă. În Argentina, o căsătorie încheiată în străinătate nu va fi recunoscută, dacă aceasta încalcă impedimentele la căsătorie prevăzute de noul Cod Civil Argentinian. Domiciliul conjugal efectiv determină și legea aplicabilă efectelor personale ale căsătoriei. Regimul juridic al bunurilor între soți va fi stabilit prin încheierea convenției matrimoniale. Legea aplicabilă acestei convenții va fi cea de la primul domiciliu conjugal (în cazul convenției încheiate anterior celebrării căsătoriei) sau legea domiciliului conjugal din momentul încheierii convenției (în situația convenției posterioare celebrării căsătoriei). Lipsind convenția matrimonială, legea primului domiciliu conjugal va guverna regimul matrimonial.  Aceste dispoziții se aplică în măsura în care nu contravin legii de la locul situării bunurilor.

Cum fiecare început are și un sfârșit, divorțul și alte cauze de dizolvarea a căsătoriei se supun legii ultimului domiciliu conjugal al soților. Instanța competentă este cea de la ultimul domiciliu efectiv al soților sau de la domiciliul pârâtului. Separația de corp a fost abrogată.

Concluzia articolului este aceea că, prin Codul Civil și Comercial din 2014, legiuitorul argentinian a adaptat normele de drept internațional privat în materia căsătoriei noilor realități sociale. Păstrarea dominației cvasitotale a punctului de legătură al domiciliului conjugal (inițial sau actual) se explică prin caracterul de stat de imigrație al Argentinei. Creșterea gradului de mobilitate a populației, în contextul societății globale, va eroda, cu siguranță, această hegemonie, în favoarea punctului de legătură al reședinței obișnuite a soților.

COSMIN DARIESCU

Articol adăugat în 19 octombrie 2020

Mai poţi citi şi…