CULTURA TRADIȚIONALĂ ARGEȘEANĂ. FAPTE ȘI ANIMATORI


A apărut recent, la Editura ”Hoffman”, volumul de mare cuprindere al prof. COSTIN ALEXANDRESCU, director al Casei Creației Populare Argeș, în intervalul 25 septembrie 1968 – 1 martie 2009. 41 de ani de slujire – în sensul creștinismului social, întors spre lume – a culturii populare înseamnă mult la scara unei vieți omenești. Ei sunt decisivi, dacă luăm în considerare efortul creativ și organizatoric, desfășurat pe următoarele coordonate: zeci de manifestări, unele premiere absolute în țara noastră, derulate la nivel județean, interjudețean, internațional; peste 100 de lucrări girate de instituție; sute de formații artistice de amatori, cercuri, cenacluri și interpreți, care și-au deschis aripile sub atenta sa îndrumare; constituirea arhivei de folclor a instituției și realizarea de filme etnofolclorice și cu tematică religioasă; înființarea, în calitate de cofondator, a Galeriei de Artă Naivă din Pitești, unica de acest fel din România; interesul statornic acordat meșteșugurilor și meșterilor populari argeșeni; prolifica activitate editorială; contribuția directă la crearea, în cadrul instituției pe care a condus-o, a Editurii ”Alean”.

Prof. Costin Alexandrescu iubește cultura tradițională așa cum iubești un copil. Necondiționat, pentru că îi simți candoarea și bucuria pe care ți le transferă fără să pregete, din dorința de a face împreună lumea mai bună. Domnul Alexandrescu este, la ora actuală, decanul de vârstă al directorilor de centre de creație populară din țara noastră. Acest ”senior de provincie””Tata Costin” – cum îi plăcea scriitorului Marin Ioniță să-l alinte, a împlinit joi, 24 noiembrie, 86 de ani. Să-i ajute Dumnezeu să-și păstreze puterea de a exista în datele de-acum, fiindcă sunt convins că mai are destule de împărtășit!

Revenind la volumul ”Fapte și animatori din cultura tradițională argeșeană”, trebuie spus că sunt adunate aici articole scrise înainte și după 1990, în ideea de a-i prezenta cititorului fața a două epoci. Nu pentru comparații tendențioase, ci pentru a-i înlesni înțelegerea complexității fenomenului culturii tradiționale, ce e de păstrat, la ce e indicat să renunțăm, dacă vrem să rămânem autentici.

Cuprinsul volumului are în vedere următoarele aspecte: evenimentele cultural-artistice devenite naționale; slujitorii culturii tradiționale; instituțiile culturale de prestigiu; formațiile artistice de importanță națională; cronicile, prezentările, mesajele și îndemnurile optimiste; un portret al autorului, schițat de cei care l-au cunoscut îndeaproape.

Prefața îi aparține poetului și universitarului Alexandru Mărchidan, el însuși un intelectual distins, care se străduiește să țină în viață inima noastră veche: ”… Indiferent de regimul politic, preocuparea domnului Alexandrescu a rămas aceeași: folclorul, tradiția – cunoașterea și promovarea lor; veți observa că așa stau lucrurile citindu-i cărțile, articolele, urmărind traseul său biografic. Este unul dintre cei mai consecvenți oameni pe care i-am întâlnit, în perfect acord cu semnificația numelui purtat – Constantin (constant, consecvent). Deși există o diferență stilistică în articolele scrise după “90, comparativ cu cele anterioare, totuși aceasta nu este atât de mare, încât să ne dea impresia că avem de-a face cu două persoane diferite, Domnia sa nu s-a dedublat ca alții, ceea ce denotă un fond autentic, păstrat în pofida schimbării vremurilor. De asemenea, indiferent de regimul politic, domnul Alexandrescu a rămas o persoană liberă în forul interior, găsind mereu mijoacele potrivite pentru a da folclorului ce este al folclorului”.

Volumul ”Fapte și animatori din cultura tradițională argeșeană” poate fi abordat și din perspectivă documentară. Lumea la care face referire în detaliu a existat, părți din ea supraviețuiesc și așteaptă să fie integrate în cultura prezentului. Domnul Costin Alexandrescu rămâne cronicarul unor realități a căror evocare nu doar că trezește amintiri duioase, ci reușește să sensibilizeze acolo unde doare deja foarte tare – identitatea națională.

Prof. LIVIU MARTIN

Articol adăugat în 12 decembrie 2022

Mai poţi citi şi…