Mănăstirea Aninoasa

Hramul: „Sfântul Ierarh Nicolae”

Adresa: Com. Aninoasa, Judeţul Argeş

Este situată la 20 de km sud de Câmpulung Muscel în apropierea şoselei Câmpulung-Curtea de Argeş. Monument istoric şi de arhitectură, mănăstirea este un ansamblu arhitectonic de tradiţie brâncovenească, cu o incintă dreptunghiulară prevăzută cu un turn clopotniţă, chilii şi paraclis. Numele mănăstirii vine de la pădurile de anini şi arini, copaci înalţi şi drepţi, specifici zonelor umede.

Mănăstirea a fost ctitorită în 1677, de marele clucer Tudoran Vlădescu, cu hramul „Sfântul Nicolae”; se presupune că a fost o biserică de curte. După moartea soţiei, îngropată în pronaosul bisericii, Aga Tudoran se călugăreşte, devenind monahul Teodosie şi astfel a luat fiinţă aici o mănăstire de călugări.

Între 1704-1714, a fost stareţ Daniil, care a devenit apoi episcop de Buzău şi care între 1722-1730 a făcut donaţii pentru renovarea aşezământului, pentru împrejmuirea acestuia cu ziduri şi construirea unor clădiri anexe.

În 1773, stareţul Mihail Tărtăşescu a construit paraclisul, cu hramul „ Sfinţii Mucenici Gheorghe şi Dimitrie”. Pictura bisericii a fost făcută de Pârvu Mutu, reîmprospătată apoi de Şitaru-Dima şi Neacşu. După 1864, aşezământul devine biserică de mir. Mănăstirea a fost reînfiinţată, ca biserică de maici, la 1 octombrie 2001.

Aici se găseşte icoana Sf. Nicolae care este lucrată în argint de ultimul egumen Dionisie Aninoşanu. Tot el a dăruit icoana mică de deasupra Uşilor Împărăteşti. Este lucrată numai din argint şi suflată cu aur. În afară de icoana Sf. Nicolae, o alta icoană veche reprezintă pe Mântuitorul înconjurat de 12 apostoli. Sfântul potir lucrat din argint şi suflat cu aur are inscripţia în greacă: ”Olimpiada monarhia Miţ covaca ”- donaţie mănăstirii Aninoasa 1832.

 Galerie de imagini