Misiune

Misiunea Bibliotecii Județene Dinicu Golescu Argeș este aceea de a promova cunoașterea, folosind în acest scop întreaga sa infrastructură umană și tehnologică și având ca obiectiv final satisfacerea intereselor de studiu, lectură, informare, documentare, educare și recreere pentru întreaga comunitate argeșeană.

Despre noi

BIBLIOTECA – în cifre

  • oferă cititorilor săi peste 500.000 de publicații, colecții enciclopedice reprezentative de cărți, periodice, documente grafice și audio-vizuale, românești și străine;
  • anual achiziționează în medie 10.000 de unități de bibliotecă;
  • înscrie, anual, aproximativ 11.000 utilizatori;
  • difuzează, anual, peste 200.000 de volume;
  • este frecventată zilnic de aproximativ 500 utilizatori;
  • oferă utilizatorilor săi acces la informare în diverse domenii;
  • asigură asistență de specialitate în folosirea instrumentelor de informare (cataloage tradiționale și informatizate);
  • coordonează activitatea bibliotecilor publice din județ;

BIBLIOTECA – scurt istoric

Anul 1869 este anul de referință în ceea ce privește bazele unei biblioteci publice în orașul Pitești. În acest an Paraschiva Stephu își întocmește testamentul, prin care lasă 200 de galbeni austrieci pentru organizarea unei biblioteci publice.

Conducerea primăriei a fost de acord cu acest demers, dispunând elaborarea unui regulament de organizare și funcționare a bibliotecii. Acest regulament a fost aprobat de Consiliul comunal la 16 martie 1886. Pe parcursul anilor, biblioteca publică din Pitești și-a dezvoltat colecțiile cu ajutorul primăriei dar și prin unele donații.

Un punct de referință în acest sens îl constituie anul 1904, an în care biblioteca orașului primește prin donație biblioteca istoricului Gheorghe Ionescu-Gion, imediat după decesul acestuia. Biblioteca consta din peste 1000 de volume, în limbile română, franceză și italiană. O contribuție însemnată la realizarea acestei donații a avut Ana Ciupagea (1865-1908), femeie de aleasă cultură, actriță cu studii dramatice la Paris, poetă și traducătoare, soția lui Gheorghe Ionescu-Gion.

În anul 1929 s-a înființat Ateneul popular Gheorghe Ionescu-Gion, care a funcționat încă de la început cu biblioteca publică, sufletul acestei instituții fiind, timp de aproape 20 de ani, institutoarea Tatiana Bobancu. Întregul fond de carte al bibliotecii Ateneului se află astăzi în colecțiile Bibliotecii Județene Argeș, câteva zeci de volume fiind din donația istoricului Gheorghe Ionescu-Gion.

Anul 2003 a adus o mare bucurie iubitorilor de carte din Pitești prin darea în folosință a unui sediu nou, în suprafață totală de 4.900 mp, sediu în care dorim să oferim publicului acces larg la informații cât mai diverse, instruire și recreere.

  • Dinicu GOLESCU ~Constandin Radovici[u] din Goleşti~ (7.II.1777, Goleşti, jud.Argeş – 5.X.1830, Bucureşti) – vlăstar al unei vechi familii boiereşti, Dinicu Golescu a primit o educaţie aleasă, acasă şi la Academia Domnească din Bucureşti. Destinat înaltelor demnităţi publice a fost, pe rând, ispravnic, vel aga, hatman, iar din anul 1821 mare logofăt al Ţării de Jos.

    În anii 1824, 1825 și 1826 a făcut o lungă călătorie în apusul Europei. Însemnările foarte atente pe care le-a facut cu prilejul acestei călătorii le-a tiparit la Buda, în 1826, sub titlul Însemnare a călătoriii mele, Constandin Radovici din Goleşti, făcută în anul 1824, 1825, 1826 – un veritabil program politic și cultural. La întoarcere în Ţara Românească întemeiază, la moşia din Goleşti (jud. Argeş), o școala-internat cu două cursuri, ”ghimnasticesc” și ”filosoficesc”, chemându-i ca profesori (şi directori) pe Aaron Florian şi pe I. Heliade-Rădulescu. Aici aveau să înveţe tineri, indiferent de apartenenţa lor socială.

    A mai tradus şi tipărit următoarele cărţi

    • Adunare de tractaturile ce s-au urmat între prea puternica împărăţie a Rusiii şi Nalta Poartă: însă acelea numai care sînt pe seama Prinţipaturilor Valahiii şi Moldaviii, începute de la pacea ce s-au săvîrșit la Kainargic în anul 1774, şi pînă la cea de acum de la Akerman, tradusă după Thomas Thornton, dintr-o ediţie franţuzească (1826).
    • Adunare de pilde bisericeşti şi filosofeşti, de întîmplări vrednice de mirare, de bune gîndiri şi bune neravuri, de fapte istoriceşti şi anecdote, tălmăcite de pre limba grecească în cea românească (1826).
    • Elementuri de filosofie morală, tradusă după Neofit Vamva (1827).

    Dinicu Golescu a fost un mare cărturar, convins că regenerarea morală şi socială a ţării nu este posibilă decât prin luminarea poporului, aşa cum dovedeşte şi următoarea sa însemnare:

    Cugeta bine, şi mişcă orice spre folosul obştii fiind încredinţat, că de nu curînd, dar măcar cît de tîrziu sămînţa acelii bune cugetări şi mișcări, îşi va da rod înmulţind.